NOTE DIN JURNALUL UNUI PSIHOTERAPEUT

daca nu as sti ce stiu acum despre Bill Zeller, acum cand ma uit peste fotografiile adunate pe un site de prietenii si colegii sai.. m-as gandi ca Bill este un norocos.. tanar, frumos, inteligent, doctorat la princeton, intern la google.. poate ca m-as gandi ca ar avea o problema cu alcoolul (roseata din obraji si prezenta paharului in mana in multe din poze).. sau, urmarind directia privirii, aproape mereu in jos sau intr-o parte, si zambetul stanjenit, m-as gandi ca e putin timid si neindemanatec in relatiile cu ceilalti.. dar pana la urma, nu-i asa, mai toti programatorii au hibe in comportamentul de socializare..  m-as gandi ca ar putea chiar deveni the next zuckerberg sau “doar” vp intr-o companie din sillicon valley, casa, masina, sotie, copii si un divort dupa 40 de ani.. ma gandesc ca, pentru cea mai mare parte a vietii sale de adult, Bill a crezut si el ca si mine..

pe 5 ianuarie 2011, Bill s-a sinucis si a lasat in urma o scrisoare

o scrisoare despre intuneric, viata in intuneric si moartea in intuneric

o scrisoare care incepe asa:

“My first memories as a child are of being raped, repeatedly.”

daca abuzul sexual ar fi o boala a copilariei, Bill ar fi un excelent clinician. un clinician al propriei suferinte. la un moment dat, scrisoarea este o insirare de simptome:

“I’m not particularly interested in debating What Assange Did or Whether Assange Is A Rapist, and I’d appreciate it if we could steer clear of that in the comments section. Rather, I’m interested in pushing back on the primary media narrative about this case, which is that women lie and exaggerate about rape, and will call even the littlest thing — a broken condom! — rape if they’re permitted to under a too-liberal feminist legal system.”

BG

Exhale – o linie telefonica unde femeile care au trecut prin experienta unui avort (dar si partenerii acestora sau alte persoane direct implicate) pot beneficia de consiliere profesionista

un reality-show care abordeaza problema avortului la tinerele adolescente (aici,  o recenzie).

un blog cu sfaturi pentru fetele si femeile care ies dintr-o relatie, plus alte chestiuni femini-st(n)e – (un raspuns inteligent si frumos construit din punct de vedere psihologic aici)

Increase Your Chances – o campanie de constientizare a problemelor de fertilitate in cuplu si a faptului ca, de multe ori, exista solutii medicale

un alt blog despre discriminarea femeilor si altor minoritati in lumea… gamerilor.

admir capacitatea americanilor de a-si pune in practica ideile.. to walk the talk.. mai ales atunci cand the talk este (ca in cazul citatului de mai sus) inteligent sustinut.

“Tot ce ramane din sfintele noastre sarbatori e o poza cu baiatul zambind fericit, langa brad, cu o cutie in brate. Cine stie, îti spui incurcat, poate că Iisus e satisfacut si cu asta.”

Mircea Cartarescu

O alta sursa de finantare pe care o au in vedere senatorii si deputatii pentru investitiile in lacasurile de cult este “diminuarea corespunzatoare a programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural”.

ziare.com

cand oamenii simt ca nu mai pot face nimic pentru a-si schimba situatia, imaginatia este locul unde se duc pentru a fauri realitati mai prietenoase.. acolo sunt victoriosi, acolo se bucura si traiesc bine.. in fantasma, viata e frumoasa.. atat de frumoasa pe cat vrei sa fie.. acolo e de ajuns sa rostesti o incantatie si portile pesterii se deschid, pentru a-ti oferi acces la bogatii nemaivazute..

atat timp cat stie incantatia care sa-i permita a iesi din pestera, atat timp cat poate face diferenta intre realitate si fantasma, cel care strabate drumul catre “lumea de dincolo” are de castigat..

adesea, anul acesta, am trait senzatia ca, in discursul public, nu mai stim a face diferenta intre realitate si imaginatie.. marile noastre dezbateri s-au centrat pe chestiuni care tin de domeniul simbolurilor..

cand vestul ne atragea atentia ca avem o responsabilitate fata de conationalii nostri romi, noi propuneam sa le schimbam denumirea in actele oficiale (asa cum, la tara, cand un copil este grav bolnav, i se da un alt nume, pentru a pacali moartea, a-l duce la un spital nefiind o optiune)

am discutat la nesfarsit despre virtutile frunzei din logo-ul turistic al romaniei, nu despre lipsa unei infrastructuri care face adesea imposibila legatura intre diverse puncte de interes turistic (din bucuresti, drumul cu trenul pana la iasi ia mai mult de 7 ore)..

s-a discutat despre lumina adusa cu avionul de la ierusalim pentru ca, de paste,  sucevenii sa-si aprinda lumanarile de la the real thing.. guvernul a cedat cladiri, bani si bunuri pentru biserica si catedrala ei..

tema si teama de magazinele cu etnobotanice au fost rezolvate.. magazinele nu mai sunt deschise in oras (sunt deschise pe internet si comanda iti vine acasa cu un simplu telefon, dar asta nu intereseaza, asta e in realitate)..

permanentul subiect, suspendarea presedintelui, singurul de altfel cu longevitate in discursul politic, seamana cu recentele evenimente din haiti, unde locuitorii au linsat zeci de samani pe care-i considerau responsabili de epidemia de holera..

astrologii si prezicatorii vor fi meserii recunoscute de anul viitor in romania, nu si psihoterapeutii si psihoterapia..

de aceea, ma bucur sa vad cetatenii acestei tari redescoperind realitatea o data cu sarbatorile de sfarsit de an.. chiar si sub forma cozilor din carrefour, goanei dupa cadouri si bilete ieftine pentru petrecerea de revelion.. in negocierile pe costul kilogramului de carne, in inghesuiala din metrou, in cozile de la camera de garda a spitalelor de ortopedie.. ma bucur sa-l citesc pe m. cartarescu lamentandu-se de disparitia valorii simbolice a cracunului pentru ca avem deja prea multe simboluri.. frunza si bisericile si presedintele si lumina de la ierusalim.. si inca romii-tigani, etnobotanicele, astrologii si prezicatorii..

ii doresc poporului meu sa redescopere realitatea..

Courage este un caine. El traieste cu stapanii sai, Eustace si Muriel.

Din cand in cand, Eustace, “innebuneste”.. se schimba la fata.. batranelul aproape simpatic care isi citeste ziarul in fotoliul din fata televizorului se transforma intr-un monstru.. si Courage se sperie.

Biata Muriel, victima a “nebunului”, nu poate face nimic.. il suporta pe Eustace (“Muriel, where’s my dinner?”) si consecintele nesabuintelor sale, continua sa tricoteze si sa picoteasca in balansoar si, din cand in cand, innebuneste si ea..

Courage o iubeste foarte mult pe Muriel si face tot ce poate sa o salveze de la dezastrul pe care “nebunia” lui Eustace il produce in fiecare zi.. episod.

Toti trei locuiesc in the middle of nowhere.. deci nimeni nu poate face nimic in privinta chinuitului trai impreuna.. nu au unde pleca.. nu pot schimba nimic.. asa sunt vremurile in the middle of nowhere.

Nimeni nu pare sa-si puna vreo problema despre cum il afecteaza toata aceasta nebunie pe Courage, pentru ca el este doar un caine prost.. sau, in cel mai bun caz, un caine.. un caine gasit de Muriel in the middle of nowhere.

Sigur, Eustace (poate si Muriel) are motivele sale sa se comporte asa cu propriul caine, dar asta nu face o diferenta prea mare pentru bietul Courage.

Din cand in cand, ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Courage pierde si el contactul cu realitatea.. vede lucruri si fiinte ingrozitoare, se sperie, urla.. dar, oricat de inspaimantat ar fi, Courage gaseste intotdeauna curajul de a-si salva biata mama si, in cele din urma, chiar si pe Eustace, sotul lui Muriel.. salvatul acestora doi devine misiunea lui in viata.. in serial.

Si toate acestea pentru acele cateva momente de fericire.. Muriel in balansoar, Eustace citind Nowhere News si Courage motaind in poala lui Muriel. Courage numeste asta dragoste, dar noi stim ca nu este asa.

***

m-am gandit la Courage si toti cei cei ca el, citind o stire de la sectiunea fapt divers..

“June 20, 1975. [...] Sometimes I am convinced that really nothing changes much. People aren’t being altered. “Change” is on the surface, almost a public relations or media invention. The mood of America and of most countries (most people?) is deeply and profoundly conservative; there is almost an inertia of the spirit, in terms of the collective. One of my students, a few years ago, a volunteer worker for McGovern, said: “A man told us he knew Nixon was a crook but he was going to vote for him, instead of for McGovern with his strange ideas. …” At least the man was honest. Americans tolerate and even encourage “change” which is superficial, like fashions in clothes or music, perhaps in order to maintain the status quo on another level. The sexual revolution is a disaster for many people, judging from evidence I have encountered. Girl students are as apprehensive, as miserable, as worried about “not being loved” as ever before, and perhaps things are even worse now: the offer of marriage still remains the token of esteem, no matter if they’ve been living with a young man or not. The emotions seem unchanged, entirely.”

The Journal of Joyce Carol Oates. 1973-1982

primit pe contul de facebook al clinicii, un anunt privitor la o conferinta internationala de psihologie care va avea loc la Constanta, anul viitor, sub patronajul decanului facultatii de psihologie din bucuresti.

din program:

joi, 26.05, 2011, de la ora 22.oo: Miss Psihologia – tinuta de zi

vineri, 27.05, de la aceeasi ora: Miss Psihologia – costum de baie

sambata, 28.05, marea finala Miss Psihologia – tinuta de seara, proba de talent si interviu.

conferinta se va desfasura in statiunea Venus, la hotel Afrodita..

“There is an unbelievable sanitising of society going on that seems to have universal approval. What scares me is that everyone is for eradicating something, whether it’s smoking or prostitution or something else, but they have nothing to offer in return. People will end up suffocating because they’ve been forced to give up everything.”

Michel Houellebecq

un articol in romania libera, unul din nenumaratele scrise in ultima vreme pe tema magazinelor care vand celebrele deja etnobotanice, mi-a atras atentia prin lipsa totala a citarii oricarui specialist in sanatate.. mintala, publica, somatica.. nici ubicuitarul domn Ciuhodaru, nici prolificul domn Butoi nu contribuie cu o propozitie macar.

in schimb, sunt citati reprezentantii Politiei.. ei sunt singurii care, in opinia autorului articolului si probabil a guvernantilor si majoritatii populatiei, au un cuvant de spus in aceasta chestiune.

“noi organizăm acţiuni de prevenire în şcoli dar şi acţiuni reactive, pe verificarea legalităţii funcţionalităţii magazinelor care comercializează asemenea produse. Verificăm dacă se respectă regulile de comercializare a produselor, iar dacă la analiza de laborator reies substanţe interzise, se întocmesc dosare penale celor care le comercializează” dixit domnul Ciocan.. prevenire, verificari, dosare penale.. in cuvintele ziaristului, “politia lucreaza“.. doar politia lucreaza.

si concluzia domnilor politisti vine sa suplineasca orice opinie medicala.. “personal, din experienţa proprie, (sic!) eu lucrez de 20 de ani în poliţie, aceste substanţe etnobotanice fac un rău extrem, fizic şi psihic, celor care le consumă, populaţiei. Sunt extrem de rele“.. ce nevoie mai avem de medici, cand avem experienta de 20 de ani a domnului comisar?!..

“am 16 ani, si nu am avut niciodata un prieten. Adica nimeni la care sa tin si cu care sa fiu impreuna ceva timp. Si, desi stiu ca din punct de vedere rational e o prostie, nu ma pot impiedica sa ma gandesc ca niciodata nu o sa am un prieten, ca  nimeni niciodata nu o sa se uite la mine. Din nefericire, a devenit un picut o obsesie. Adica ma gandesc la cat de bine ar fi sa am pe cineva. Nu ca as fi mai populara sau as avea alt status social sau as fi non-stop fericitia. Pur si simplu simt ca din viata mea lipseste ceva. Cum sa abordez aceasta problema?”

______________________

Dragostea de dupa dragoste

Derek Walcott

Va veni un timp

cand, cu bucurie

iti vei da binete ajungand

acasa, privindu-te in oglinda

si fiecare va zambi la salutul celuilalt

***

si vei spune, ia loc. Mananca.

Vei iubi din nou pe  strainul care ai fost.

Da-i vin. Da-i paine. Da-i inapoi inimii

inima, strainului care te-a iubit

***

intreaga sa viata, pe care l-ai uitat

pentru altul, care te stie pe de rost.

Aduna scrisorile de pe raft,

***

fotografiile, notitele scrise la disperare,

desprinde propria imagine de pe oglinda.

Ia loc. La festinul care e viata ta.

trad. de Eugen Hriscu

AlcoHelp a ajuns la 1000 de utilizatori.. cu o medie de peste 800 de vizitatori pe luna.

sunt peste 1500 de mesaje postate pe forum.

Mai multe, pe 15 decembrie, la o conferinta de presa.