o cercetare care sustine ca, o data realizata infectia cu toxoplasma gondii, in personalitatea persoanei infectate se produc schimbari al caror rezultat final este propagarea infectiei prin intermediul rasei pisicesti.. asta ar explica de ce multi proprietari de pisici resimt, dupa un timp, nevoia de a avea doua pisici sau trei sau…

si un citat: “Research has shown that women who are infected with the parasite tend to be warm, outgoing and attentive to others, while infected men tend to be less intelligent and probably a bit boring. But both men and women who are infected are more prone to feeling guilty and insecure“

si, iata, revenim cumva in secolul 19, cand oamenii de stiinta isi propuneau sa trateze problemele psihice cu antibiotice si suferintele sufletului cu bisturiul.

am ajuns cu ea acasa vineri seara si, conform sfaturilor specialistilor, i-am tinut separat si le-am permis doar sa se vada. Nuti a marait amenintator, surprinzator de puternic pentru o fiinta care iti incape intr-o palma si mi-am dat seama ca nu Sasha va fi clientul problema. el era de fapt foarte calm, putin mirat si, evident, curios.

a doua zi, le-am dat voie sa se cunoasca.. sa se adulmece, sa se atinga..

acum, trei zile mai tarziu, Sasha se odihneste pe balcon, iar Nuti, probabil, haladuieste prin cartier. am mainile pline de zgarieturi si urmele unei muscaturi adanci pe deget.

Nuti nu a reusit sa inteleaga ca Sasha nu este la fel ca pisicile din cartier cu care a dus lupte aprige pentru teritoriu.. a sarit de mai multe ori sa-l muste, sa-l atace. Incercarile mele behavioriste au dat gres de fiecare data in fata traumei. Pentru Nuti, orice pisica era un dusman si felina micuta care la clinica imi adormea in poala se transforma de fiecare data intr-o fiara salbatica. Sunt sigur ca istoria ei de viata justifica intru totul comportamentul, insa, de data asta, reflexele care i-au asigurat supravietuirea au compromis relatia noastra sub acelasi acoperis. In final, am renuntat, am chemat un taxi si am dus-o inapoi in spatele clinicii, de unde a aparut prima oara in viata noastra.

si, ajuns acasa, mi-am adus aminte de vorbele unui trainer care spunea ca, uneori, terapeutul se afla in situatia unui pompier care stie ca inauntrul casei in flacari mai exista o persoana de salvat, dar mai stie si ca prabusirea casei este iminenta. uneori, oricat de mult ai dori sa ajuti acea persoana, este nevoie sa te opresti, pentru ca, altfel, vor fi doua victime in loc de una singura.

se vede treaba ca vorbele lui nu sunt valabile doar pentru pompieri si psihoterapeuti, dar si pentru oameni si chiar si pentru pisici.