luminile.. umbra..
imaginea pietei universitatii, bulevardul magheru impartind multimea de demonstranti in doua grupuri care se viziteaza rar si se unesc niciodata..
de o parte, luminile televiziunilor, butaforia si efervescenta sloganurilor cu miza politica, stimulata de becul rosu.. transmitem live.
de cealalta parte, in umbra, masa amorfa de “pulsiuni”.. monarhiste, nationaliste, feministe, libertariene de stanga sau de dreapta, zvacniri ale trecutului pietei si nelipsita proximitate a urii.
in mijloc, sirul neintrerupt de masini, gardurile si jandarmii asigura ca partea intunecata a pietei nu va ajunge la luminile rampei.. constientul si inconstientul raman separate.. ordinea este pastrata.
si, din cand in cand, umbra irumpe in constient.. violenta, irationala, pedepsitoare, destabilizatoare, ca un simptom, ca un atac de panica, de exemplu.
January 29th, 2012 at 3:47 am
ok, dar cum ramanem cu violenta venind din partea “luminoasa”? De fapt, pentru tine, ca si specialist, constientu probabil nu are conotatii de a fi angelic/rational/spiritual si inconstientul subuman/animal/nebun, dar in psihologia vulgarizata, in versiunea sa cunoscuta de lumea larga, cam asa stau lucrurile – si mi-a cotat un efort ca sa ma recalibrez creierul sa-t cintesc textul cum, in teoria mea actuala, ai intentionat sa scrii…