pastile..

After a decade of treating thousands of wounded troops, the military’s medical system is awash in prescription drugs — and the results have sometimes been deadly […] those medications, along with narcotic painkillers, are being increasingly linked to a rising tide of other problems, among them drug dependency, suicide and fatal accidents — sometimes from the interaction of the drugs themselves.

n y times

***

Like many of the nation’s 48,000 psychiatrists, Dr. Levin, in large part because of changes in how much insurance will pay, no longer provides talk therapy. Instead, he prescribes medication, usually after a brief consultation with each patient.

n y times

exista in romania o credinta cum ca un doctor bun este acela care iti da multe medicamente.. a pleca de la un doctor fara macar o reteta care sa contina macar un medicament de baza, la care sa se mai adauge (dupa gust si bani) tot felul de vitamine, intaritoare ale memoriei, ajutatoare de circulatie cerebrala si altele si altele este aproape de neconceput.

medici si pacienti, deopotriva, isi amintesc de vremurile retetelor magistrale.. retete care contineau o lista de componente care urmau a fi apoi aduse laolalta in mojarul unui farmacist, un mix de principii care, asemenea dj-ilor de azi, ii faceau pe unii medici celebri dincolo de granitele orasului lor.. adesea, retetele magistrale contineau anxiolitice puternice (si adictive) din clasa barbituricelor, alaturi de substante mai benigne sau complet inutile.. puterea unui asemenea cocktail asupra creierului pacientului multiplicata de forta numelor stranii scrise ilizibil, pe doua sau chiar trei file de retetar, asupra imaginarului celor suferinzi..

azi, retetele magistrale au disparut si farmacistii sunt greu de deosebit de niste agenti de vanzari.

mi se intampla uneori sa primesc vizita in scopuri profesionale a unor oameni care sunt sau au fost tratati cu amestecuri de neregasit in niciun ghid de practica psihiatrica.. antidepresive, benzodiazepine, stimulatoare, sedative, hipnotice.. ca in romanul lui Thompson, “a whole galaxy of multi-colored uppers, downers, screamers, laughers…” puse laolalta.

e interesant de constatat ca practica psihiatrica romaneasca este, din acest punct de vedere, in pas cu ce se intampla in statele unite sau marea britanie, unde psihiatria farmacologica este zeul suprem.. imi pare ca am ajuns in acelasi loc pornind din directii diferite.. ei din dezamagire fata de posibilitatile psihoterapiei, noi din lipsa contactului cu aceasta.. cu totii captivati de puterea substantelor de a ne schimba fara ca noi sa schimbam nimic..

7 Comments

  1. violet says:

    eu cred ca s-a ajuns aici pur si simplu din ratiuni economice si din dezvoltarea rapida a industriei psihofarmaceutice, dupa cum stii avem astazi pe piata zeci de substante noi psihoactive si campanii agresive de promovare a lor.
    Cred ca studiile care arata raportul cost- eficienta in favoarea tratamentelor farmacologice nu sunt tocmai corecte, pt ca se raporteaza doar la efectul medicatiei pe termen scurt. Poate ca o persoana care ia un tratament pt o tulburare psihica se va simti mai bine cu medicamente, efectul va fi rapid, dar firmele de medicamente nu spun si ca acea persoana va trebui sa ia poate ani de zile tratament, iar daca il va intrerupe va avea sanse mari sa recada, pt ca persoana respectiva are aceleasi mecanisme de adaptare pe care le avea si inainte de a lua vreun tratament, adica mi se pare ca pe termen lung costurile nu sunt mai mici pt tratamentul farmacologic fata de cel psihoterapeutic, doar ca in Romania costurile suportate de pacient pentru medicamente sunt aproape inexistente (retete compensate) comparativ cu psihoterapia care ar trebui platita integral, iar pacientul cu o tulburare psihica nu are resurse financiare pt psihoterapie .Eu cred ca acesta este principalul motiv pentru care se prefera in Romania doar un tratament medicamentos chiar si pentru cazuri care ar merita mai degraba o abordare psihoterapeutica sau combinata

  2. ank says:

    Sunt si pastilele un soi de alimentatie, nu? Oricat de ciudat ar suna formularea aceasta. Puteam scrie si invers: alimentatia de zi cu zi este un soi de “tratament medicamentos” – pt ca sanatatea depinde (si) de ceea ce inghitzim si cum si cat.

    referitor la costuri, medicamentele si psihoterapia costa si nu cred ca CAS-ul este obstacolul principal in fatza cautarii de catre romani a serviciilor de psihoterapie, ci mentalitatea si nivelul de cunostinte despre acest domeniu.
    Uite, de exemplu, chiar daca mergem la medic, fiecare dintre noi putem sa gasim pe net date despre boala de care suferim, dupa cum pe net gasim si o multime de descrieri despre probleme asa zis “psihologice”. DAR, medicii promit ceva ce psihoterapeutii nu promit: “eu te voi face bine”. Iar noi reactionam parca mai bine la astfel de mesaje gen “hai la mine te rezolv eu”, decat la cele care suna a “hai la mine ca te rezolvi tu”. Si n-are a face cu “capacitatea” specialistului de a ajuta pe om, desi noua asa ni se pare, ca tot ce cumparam trebe sa fie palpabil si sa vina evident si inconfundabil din partea celui pe care il platim si fara contributia noastra. Pacientul pasiv exista. Cel activ, care se implica partenerial in propriul tratament, inca e o specie rara.

  3. […] de organism si fara efecte secundare. Intr-un solfegiu similar, desi mult mai profund, scrie si Eugen de curand despre pragul aparent impenetrabil de rezistenta al omului care asteapta schimbarea la varful unei […]

  4. Divinorum says:

    Industria farmaceutica este o mare,mare,mare… mafie 🙂 Remediile naturiste sunt inlocuite cu cele sintetice, datorita faptului ca sunt” mai eficiente” . Sunt mai eficiente pentru ca produc multi bani, dar nu cred ca este sanatos sa consumi chimimale , in special pentru afectiuni ce pot fi tratate in mod natural .

  5. pastile– – Note din Jurnalul Unui Psihoterapeut…

    Un articol interesant si totodata un blog pe care va recomand sa-l rasfoiti, mie mi-a facut mare placere sa-l descopar :)…

  6. arakelian says:

    despre industria de vanzari farmaceutice – s-a scris. Profitul este totul.
    Ce nu e scris aici, este ce mi-a zis o prietena medic. DIn experienta ei de medic de triaj, 80% din pacienti veneau pt o reteta. Si ea le dadea, ca sa nu fie considerata un medic prost. La ceilalti, le dadea trimiteri, investigatii, si sfaturi. Problema este la medic, dar si la pacient. Si cred ca in toate ramurile medicinii, nu numai psihiatriei.

    Imi aduc aminte de un medic care l-am apreciat: la inceputul sarcinii, eu eram vegetariana, cu analizele de Fe proaste. Medicul de familie mi-a scris reteta in 2 min; ginecologul mi-a tinut lectie de nutritie timp de 10 min, punandu-ma sa aleg intre reteta si atentia la alimentatie.

  7. mirabela says:

    Care varianta mai e mai buna ? Tratamentul farmacologic sau cel “prescris” de vraci si samani? Fiindca psihoterapia e pentru cei care au resurse financiare serioase….Pentru cei curiosi care n-au sarit mai mult de o zi, doua din oras le recomand un “studiu” prin lumea de la tara, care sa dureze macar 2, 3 saptamani. Ar fi mare mirare oare cand veti gasi la batranele depozite de xanax, carbamazepina (si altele) alaturi de tincturi si prafuri recomandate de baba satului?
    Iar in orase cate persoane care au tulburari mintale (mai mult sau mai putin severe) isi permit financiar sa se duca la psihoterapie?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *