vorbeste cu mine..
“ce-ai putea sa vorbesti cu un psihoterapeut si nu ai putea sa-mi spui mie?” zice amicul
cand un om se schimba.. schimbarea lui este o amenintare pentru echilibrul tuturor celor cu care se afla in relatie.. pentru ca relatiile se schimba atunci cand unul dintre parteneri se schimba.. si daca vreau sa pastrez acea relatie, este foarte probabil ca va fi nevoie sa ma schimb si eu.. dar eu nu vreau sa ma schimb.. asa ca vorbeste cu mine mai bine.. mai bine pentru mine!
“nu e atat ce ar avea de spus clientul, cat mai degraba ce are de raspuns terapeutul“.. as zice eu in aceasta situatie..
April 1st, 2010 at 9:24 am
Si eu ma gandesc la clientii mei, care vin la nutritionist si vor un regim, de obicei, drastic.
Dar tot atat de bine pot vorbi cu un prieten care poate da un sfat “pertinent” aflat de la un alt prieten. Sau de pe net.
Dietele recomandate de mine au suferit modoficari dramatice de cand am intrat in era psihoterapiei. Si mai mult, a erei psihosomatice.
Dieta e un pretext. Clientul va pleca cu altceva, conform lui, din cabinet. A ceea ce poate asimila.
Eu sint acolo pentru a-l asculta si a-i oferi ce doreste.
Cateodata schimba (ceva), cateodata ne schimbam reciproc.
Cateodata, aparent, nu se intampla nimic.
Cateodata clientul explica timpul investit (si tariful terapeutului!).
Mereu se intampla ceea ce e nevoie sa se intample.
PS Off the record: urmaresc cu interes postarile dumneavsostra, va am pe blog-roll!
April 1st, 2010 at 11:32 am
E important și ce are de văzut clientul la terapeut, în completarea prietenului
April 7th, 2010 at 11:21 am
Hm… Relatia de prietenie este total diferita de relatia terapeut-client, nu? Interesanta este situatia in care vine prietenul la tine, il asculti si il sfatuiesti sa mearga la terapeut, caci, din pozitia de prieten, tu simti ca nu il poti ajuta. Iar prietenul se supara si iti spune “nu esti un prieten adevarat!” Punct final relatiei. O fi bine asa? Cine trecea aici printr-un proces de schimbare?
April 7th, 2010 at 12:03 pm
eu nu mi-am dat seama niciodata ca atunci cand ma schimb eu relatia se schimba, mi se parea ca trebuie sa ramana la fel si eu sa ma ridic la inaltimea situatiei. yet another revelation from you
.
April 8th, 2010 at 11:38 am
@ Nicoletele: raspunsul meu e ca relatia pare a fi in schimbare. Cuvantul-cheie in ce descrii mi se pare “sfatul”. A venit sfatul dupa solicitarea prietenului.. ceva in genul “asta e problema mea, tu ce ma sfatuiesti?” sau a fost nesolicitat?
April 8th, 2010 at 12:02 pm
Eugen, sfatul nu a fost solicitat in mod explicit, ci a venit dupa mai multe discutii in care prietenul cu probleme arunca asupra celuilalt tot felul de vini si acuzatii nefondate. Vorbim despre o persoana care incepuse o psihoterapie nedusa la bun sfarsit si care era si ea psiholog. Sincera sa fiu, am crezut ca, prin sfatul dat, o ajut…
April 8th, 2010 at 12:15 pm
@ runbaby: recitind azi dimineata comentariul tau si ultimul tau post despre relatia ta cu patria, am avut aceasta imagine: o planta mica incape intr-un ghiveci mic. E destul pentru ea sa creasca si sa se dezvolte. Pana cand, la un moment dat, ghiveciul nu mai e suficient.. planta se sufoca.. poate muri. Nu e vina plantei ca e prea mare.. nu e vina ghiveciului ca e prea mic.