qed..
citez dintr-un studiu de care am aflat de aici:
“Autorii studiului, Christopher Murgatroyd de la Max Planck Institute of Psychiatry din Munchen, Germania, au studiat efectele pe termen lung ale stresului pe soareci nou-nascuti. Cei stresati, au observat ei, au produs hormoni capabili sa le modifice “zestrea” genetica, influentandu-le apoi in mod negativ, in anii succesivi, comportamentul. “Le-am provocat animalelor un stres usor, care nu le-a impiedicat sa manace, dar le-a provocat senzatia ca sunt abandonati“, a explicat Murgatroyd. Astfel, cercetatorii au descoperit ca soarecii “parasiti” de mame in primele lor zile de viata se dovedeau ulterior mai putin capabili sa infrunte situatii stresante, dand dovada si de o memorie mai putin dezvoltata decat ceilalti”.
Lasand problemele gramaticale din textul citat la o parte.. si intrebarile etice ale aparatorilor drepturilor animalelor (probabil ca un cercetator numit Murgatroyd nu ar fi fost interesat sa faca un studiu privind sursele fericirii la micutii sobolani).. aceasta cercetare suna atat de clara in concluziile sale, incat ar fi putut sa se intituleze “We told you so! Carl Rogers & John Bowlby“..
November 24th, 2009 at 10:26 pm
Eugen, cunosc teoriile lui Bowlby si Ainsworth despre atasament, dar nu stiam ca si Rogers a scris despre asta. El a scris despre atasament?