linia drogurilor
in Bruxelles, comisarul european Jacques Barrot anunta un proiect european.. o platforma comuna unde toata lumea e invitata sa adere. Impreuna cu seful agentiei nationale antidrog, stam cuminti pe scaunele noastre si batem nervosi din picior.. oamenii astia nu traiesc in realitate.. tot proiectul lor consta intr-un “hai sa dam mana cu mana” (au adus si o vedeta, Nikos nu mai stiu cum.. un fel de virgil iantu francez cu mare succes la doamnele care servesc refrehments). se sarbatoreste cu poze oficiale si o conferinta de presa.
In plina intalnire europeana, imi suna telefonul mobil pe care am uitat sa-l pun pe silent. Sunt anuntat ca ni s-a impus de “sus” sa inchidem poarta centrului de tratament din Obregia, poarta care dadea direct in strada Moldovita .. pacientii vor avea voie sa intre doar pe poarta spitalului. Da, domnul senator Voiculescu nu sta degeaba. Drogatii nu voteaza, pensionarii gata oricand de o anonima (pentru ca la centru nu a venit nici unul sa spuna ceva) da. Bine ca si-au schimbat numele in partid conservator, pentru ca numele de partid umanist ar fi fost un prea mare oximoron.
si la Bruxelles, chiar daca mai aproape de sursele puterii europene, oamenii isi cauta solutiile departe de salile de sedinta. daca destinul sta scris in palma, drogurile ar trebui si ele sa se regaseasca printre linii si denivelari – un alt fel de a formula teoria vulnerabilitatii genetice a dependentei de drog.
