NOTE DIN JURNALUL UNUI PSIHOTERAPEUT

“gandurile despre separarea indelungata sau ireversibila de un partener cu care avem o relatie apropiata determina o mai mare accesibilitate a gandurilor legate de moarte, intr-o mai mare masura decat alte tipuri de despartiri”

Mickulincer et al, 2002, cit. de Taubman-Ben-Ari O et al. in Death Studies, vol. 32, No. 8, 2008, p. 742

Citesc despre o teorie cu un nume interesant – terror management theory (teoria managementului terorii). Poate ca nu intamplator, foarte multe studii care valideaza aceasta teorie provin din Israel. Teoria spune ca, atunci cand sunt confruntati cu ganduri sau situatii care amintesc sau ii pun direct in fata constientizarii propriei mortalitati, oamenii folosesc o serie de mecanisme menite sa micsoreze impactul emotional al terorii – terror buffering mechanisms. Acestea ar fi:

- cresterea stimei de sine (e.g. “Chiar daca mor, sunt mandru de ceea ce am realizat pana acum”)

- validarea prin impartasirea modului de a vedea lumea specific culturii din care persoana face parte (a face parte dintr-o comunitate cu reguli, standarde si valori impartasite de toti membrii are ca efect diminuarea anxietatii de moarte prin comunicarea unui sentiment al sigurantei care are si efect pozitiv direct asupra stimei de sine, e.g. “stiu ca mi-am facut datoria – m-am casatorit, am facut copii, am muncit, merg la biserica – asa cum se cuvine in sat, deci sunt un om bun si pot sa mor, ca n-am trait degeaba”)

- relatiile apropiate (acest al treilea factor este nou introdus in TMT si citatul de la inceput face parte dintr-o serie de studii care demonstreaza ca relatiile apropiate au darul sa micsoreze teroarea de moarte si  ca pierderea acestor relatii expune pe oameni la ganduri infricosatoare privind propria mortalitate) -refrenele cantecelor din muzica populara spun “nu pot sa traiesc fara tine”, “mor de dorul tau”, “de cand ai plecat, viata mea nu mai are rost”. 

Aceasta teorie ma ajuta sa mai adaug un element la intelegerea dificultatii pe care multi oameni o au atunci cand isi pun problema iesirii dintr-o relatie. Unii nu pot iesi din relatie decat daca au o alta relatie in care sa se mute imediat – si acea vorba “partir c’est mourir un peu” parca are un inteles mai putin poetic in lumina acestei teorii.

Ca sa nu mai vorbim de greutatea cu care oamenii ridica glasul si incep sa conteste valorile societatii din care fac parte, valori care-i valideaza si le creeaza un simt al stimei de sine si, in final, ii tin departe de gandul la propria moarte si departe de teroarea care vine o data cu acet gand.

Inca o remarca: pe unul din cercetatorii evrei care au probat aceasta teorie il cheama Victor Florian. Mi-ar placea sa cred ca este nascut in Romania. Poporul roman ar avea ceva de spus despre managementul terorii.

This entry was posted Friday, March 20th, 2009 at 2:15 am and is filed under citi/ate. You can leave a response, or trackback from your own site.