cand mama mergea sa si viziteze parintii in satul natal, vecinii o intrebau pe bunica.. – ce mai face fata ta? – ei, ce sa faca, invata (mama pregatindu-se in facultate sau pentru doctorat sau pentru cine stie ce eveniment din cariera ei de profesor la facultatea de farmacie) – saraca de ea, tot mai invata? o cainau vecinii pentru care a invata era o etapa care se incheia la un moment dat, dupa care urma viata adevarata. cine stie, asa o fi.

 

The Seductive Allure of the Bad Object: The Childhood Origins of Attachments in Abusive Relationships. A 1-day seminar led by Dr David Celani

si pentru ca lucrurile bune nu vin singure, am dat cu totul intamplator de un alt seminar, cu o zi inainte..

Post-Psychoanalysis Part 3: Sorcery & Trance:

Psychoanalysis could be described as merely another chapter in the history of trance, just as the psychoanalytic conception of the unconscious is simply one of many interpretations of the occult

 

 

trees come back to life in winter

the time spent in sorrow, yet still being kind
is like the wood that is left behind..

but think not of the leaves that will leave the tree
when it’s winter and you still see Tree
that is a stream of Eternity.

Carol Batton

 

e dificil sa i spui cuiva aflat in suferinta ca in mijlocul iernii se aduna energiile care vor exploda in primavara. cu atat mai putin formulele de felul ‘ce nu te omoara te face mai puternic’ nu au ce cauta in vocabularul unui psihoterapeut, sfaturile, imbarbatarile, ‘lasa, o sa vezi ca o sa fie bine’-urile. desi sunt adevarate, sunt si inutile. doar poezia (si poate muzica) au voie sa vorbeasca direct celui in suferinta.

iar noi, cei care stam pe margine si veghem suferinta altora, pentru noi este de ajutor sa stim (sau sa credem) ca in mijlocul celei mai aspre ierni se creeaza viata care va veni. si poate pentru oamenii care au iesit aseara in strada. si pentru cei care sufera descurajarea si inghetul acestei ierni a vrajbei romanesti.

 

ce am mai facut..

am scris un articol despre tarot..

am dat un interviu despre droguri..

 

o carte se va ivi cand va fi nevoie de ea..

uneori incep sa citesc o carte care ajunge la mine cu totul din intamplare.. precum un volum tradus dintr-un psihanalist britanic pe care l-am extras, absent-mindedly, dintr-un raft doldora de carti, in timp ce imi asteptam portia de humus, la Therapy. cateva minute de lectura mai tarziu si incep sa realizez ca este exact ce aveam nevoie pentru a-mi lamuri lucrul dificil cu un pacient.

si singura explicatie, daca este nevoie de asa ceva, este ca tocmai nevoia pacientului a fost cea care a impins cartea sa-si faca drum inspre mine. dar acestea sunt lucruri despre care e mai bine sa tacem.

un test pentru detectarea ADHD la adulti

un chestionar cu 6 intrebari pare sa detecteze aproape 70% din cazurile de ADHD din populatia geenerala si peste 80% dintre pacienti.

intrebarile:

  1. Cat de des ai dificultati sa te concentrezi la ce iti spun oamenii, chiar si atunci cand ti se adreseaza direct?

  2. Cat de des te ridici din scaun in timpul intalnirilor sau in alte situatii cand este de asteptat sa ramai asezat?

  3. Cat de des ai dificultati in a te deconecta si relaxa atunci cand ai timp pentru tine?

  4. In timpul unei conversatii, cat de des ajungi sa termini tu insuti propozitiile incepute de ceilalti, inainte ca ei sa apuce sa le termine?

  5. Cat de des ajungi sa amani lucrurile pana in ultimul minut?

  6. Cat de mult depinzi de altii pentru a-ti mentine viata in ordine si a avea grija de detalii?

(0) – niciodata; (1) – rar; (2) – uneori; (3) – deseori; (4) – foarte des

 

(pragul pentru un scor pozitiv in comentarii)

multi adulti cu adhd isi aleg meserii care se adapteaza mintii lor extrem de mobile – agenti de vanzari, soferi, frizeri, utilizatori de internet, sportivi si alte activitati cu mobilitate mare sau care determina un aport de adrenalina care actioneaza ca un calmant al mintii. probabil ca si multi din utilizatorii de etnobotanice (amfetamine) care zac in spitale sau puscarii sunt adulti cu adhd care se automedicheaza.

meditatie, sport, psihoterapie, o activitate cu sens care exerseaza capacitatea de concentrare si atentie (de exemplu, gradinarit) sunt de incercat inainte de a apela la medicatie. si de fapt ce medicatie? amfetamine? cum e posibil ca societate sa bagam la puscarie niste oameni care iau o substanta si sa incurajam alti oameni sa consume aceeasi substanta, dar prescrisa de psihiatri?

1 februarie 2017

Alas, poor country, almost afraid to know itself! It cannot be called our mother, but our grave.

W. Shakespeare. MacBeth, act. 4, scene 3.

vocile

la un moment dat, intr-o terapie, clientul/pacientul ajunge in situatia cand trebuie sa aleaga intre vocile din capul sau si vocea terapeutului.

ziua sanatatii mintale

nu mi-au placut niciodata campaniile mari de “constientizare”, de “raising awareness”, bannerele stradale, simpozioanele si afisele din statiile de autobuz. sanatatea si prevenirea nu se fac de catre copyrighteri. dar am sesizat anul acesta absenta cvasi-totala a oricarei mentionari a zilei mondiale a sanatatii mintale (biroul OMS a avut o postare pe facebook) si am realizat ca miza acestor campanii nu este schimbarea comportamentala sau informarea publicului, ci formularea unui statement de catre institutiile statului – acest subiect este important pentru noi, ne pasa de …

azi am gasit un album de schite in creion reprezentand fiecare o tulburare psihica. ce frumos ar fi fost un concurs de desene in randul elevilor din liceele tarii care ar fi participat la o prezentare pe tema sanatatii si bolilor mintale, cu castigatorii anuntati pe 10 octombrie si o expozitie cu lucrarile lor realizata intr un spital de psihiatrie care si-ar fi deschis, fie si pentru o zi, portile spre in afara..

***

nevoia de drog (craving-ul) este o formă de atac de panică. ambele sunt anxietate. anxietatea de a fi coplesit de forte launtrice.

cele 12 injonctiuni – un exercițiu de auto-cunoaștere

Recitind unul din textele vechi ale analizei tranzacționale despre cele 12 injoncțuni pe care copiii (se presupune) le preiau de la părinți (ca personajele de basm un blestem) și care le structurează personalitatea și le determină destinul.. mă gândesc că aș putea să mă uit la acestea de o manieră mai puțin dramatică, mai puțin prescriptivă, să le consider mai degrabă “chestiuni”.. arii existențiale problematice cu o semnificație aparte pentru istoria individului și pentru devenirea sa. să nu aruncăm copilul, o dată cu apa.

așadar cele douasprezece injonctiuni (porunci?): să nu exiști, să nu fii tu însuți, să nu gândești, să nu simți, să nu aparții, nu!, să nu ai succes, să nu crești, să nu fii copil, să nu fii important, să nu fii apropiat (de alți oameni), să nu fii sănătos.

și voind a le trece pe o foaie de hârtie, am construit acest exercițiu (care este mai mult o aruncare de bobi, o răsturnare a ceșcuței de cafea, o jucărie)  observându-mi propriul proces de memorare (și uitare):

– citind injoncțiunile o singură dată, încearcă apoi să le reproduci din memorie (în scris). Este puțin probabil ca cineva să le poată reține pe toate la o singură citire. Recitește lista și vezi pe care le-ai uitat. Trece-le apoi și pe ele alături de celelalte.

Cheia, mai jos:

Cele uitate sunt chestiunile existențiale personale. Ai uitat din nou una sau mai multe injoncțiuni dintre cele uitate prima oară? Acestea sunt chestiunile care sunt prezente acum. Chiar dacă nu ai uitat niciuna, ultima de pe listă este cea care este activă în prezent.

Notă: a nu se lua prea în serios!

Eu am uitat patru după prima citire.